Sondaj CURS: AUR este cotat la 34%, PSD la 26%. Ce îi îngrijorează pe români în octombrie 2026

Un sondaj național realizat de CURS în perioada 22–27 octombrie 2026 prezintă intențiile de vot ale românilor și principalele probleme pe care aceștia le consideră prioritare. AUR este creditat cu 34% din voturi, PSD cu 26%, iar PNL cu 16%. În paralel, 77% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar reducerea prețurilor și creșterea veniturilor se află în topul așteptărilor adresate Guvernului.
Cum arată clasamentul partidelor în sondajul CURS
Potrivit rezultatelor cercetării, AUR ar obține 34% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. PSD se situează pe poziția următoare, cu 26%, iar PNL este cotat la 16%.
USR înregistrează 8% din intențiile de vot, în timp ce UDMR este creditat cu 5%. Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone și SENS ar obține câte 3%, iar SOS România și Acțiunea Conservatoare sunt cotate fiecare la 2%. Alte opțiuni însumează 1%.
Diferența dintre AUR și PSD este de 8 puncte procentuale, iar între PSD și PNL există un ecart de 10 puncte procentuale. Cele trei formațiuni aflate în fruntea clasamentului însumează 76% din procentele prezentate.
Rezultatele indică preferințele declarate de respondenți în perioada desfășurării sondajului. Acestea nu reprezintă rezultatele unui scrutin și nici nu pot anticipa cu certitudine opțiunile alegătorilor la viitoarele alegeri.
Participarea PSD la guvernare, evaluată diferit de respondenți
Cercetarea CURS a urmărit și modul în care populația apreciază decizia PSD de a participa la guvernarea condusă de Luca Niculescu.
Datele arată că 25% dintre respondenți consideră această decizie corectă în foarte mare măsură, în timp ce 13% spun că este corectă în mare măsură. În total, cele două categorii însumează 38%.
În schimb, 34% apreciază că decizia este corectă în mică măsură, iar 23% în foarte mică măsură. Alte 5% dintre persoanele chestionate nu au exprimat o opinie.
Prin urmare, 57% dintre respondenți au ales cele două variante care exprimă rezerve, comparativ cu 38% care au optat pentru evaluările favorabile. Rezultatele arată distribuția opiniilor asupra participării PSD la guvernare, fără să explice individual motivele acestor evaluări.
Majoritatea respondenților cred că România merge într-o direcție greșită
Percepția asupra direcției în care se îndreaptă România reprezintă unul dintre indicatorii centrali ai sondajului.
Conform datelor publicate, 77% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită. În schimb, 18% apreciază că evoluția este una bună, iar 5% nu au oferit un răspuns.
Diferența dintre evaluările negative și cele pozitive ajunge la 59 de puncte procentuale. Acest rezultat arată că percepția negativă predomină în rândul persoanelor participante la cercetare.
Indicatorul trebuie interpretat ca o măsurare a opiniilor din perioada sondajului. El nu explică, de unul singur, cauzele nemulțumirii, însă răspunsurile referitoare la prioritățile Guvernului evidențiază importanța problemelor economice în preocupările populației.
Reducerea prețurilor, principala așteptare de la Guvern
Întrebați ce măsuri ar trebui să reprezinte priorități pentru Guvernul Luca Niculescu, respondenții au indicat cel mai frecvent reducerea prețurilor și a costului vieții. Această opțiune a fost menționată de 41% dintre participanți.
Creșterea salariilor și a pensiilor se află pe următoarea poziție, cu 39%, iar reducerea taxelor și impozitelor a fost indicată de 27% dintre respondenți.
Lista priorităților continuă cu reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor statului, menționată de 23%, și reforma administrației publice, cu 22%.
Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație a fost indicată de 21% dintre participanți. Creșterea investițiilor și dezvoltarea economiei au fost menționate de 13%.
Deoarece întrebarea a permis răspunsuri multiple, procentele nu trebuie adunate pentru a obține un total de 100%.
Puterea de cumpărare, o preocupare majoră
Ponderea răspunsurilor referitoare la prețuri, salarii și pensii arată importanța pe care participanții o acordă nivelului de trai. Aceste măsuri sunt menționate mai frecvent decât opțiunile referitoare la reducerea deficitului bugetar sau reforma administrației.
Reducerea taxelor și impozitelor apare, de asemenea, între prioritățile unei părți importante a populației. În același timp, răspunsurile privind sănătatea, educația și investițiile arată că așteptările față de Guvern includ și servicii publice, respectiv dezvoltarea economiei.
Procentele reflectă frecvența opțiunilor selectate de respondenți și nu reprezintă o evaluare a impactului pe care fiecare măsură l-ar avea în cazul aplicării.




