România, o economie cu două viteze: diferențe mari între salariile din regiuni și județe

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și analizate de economiști arată că România continuă să fie o economie cu diferențe regionale semnificative, atât în ceea ce privește nivelul salariilor, cât și ritmul în care acestea cresc de la un an la altul. În timp ce unele zone ale țării au salarii apropiate de media europeană și o dinamică economică puternică, alte regiuni rămân mult în urmă, cu venituri mult mai mici și oportunități limitate pe piața muncii.

Potrivit datelor statistice, câștigul salarial mediu net la nivel național a ajuns la aproximativ 5.914 lei în decembrie 2025, în creștere față de lunile anterioare, însă evoluția anuală a fost sub rata inflației, ceea ce a redus puterea reală de cumpărare a angajaților.

Chiar dacă salariile cresc în medie la nivelul întregii economii, distribuția acestora pe regiuni rămâne foarte inegală. Capitala și câteva județe dezvoltate economic continuă să domine clasamentul veniturilor. De exemplu, în 2025 salariul mediu net a depășit 7.000 de lei în București, în timp ce în județe precum Cluj sau Timiș acesta se situa între 6.000 și 6.600 de lei.

La polul opus se află județe din sudul și estul țării, unde salariile medii sunt semnificativ mai mici. În unele zone, câștigul mediu net abia depășește 4.000 de lei, diferența dintre cele mai bogate și cele mai sărace județe fiind de peste 3.000 de lei lunar.

Aceste decalaje confirmă existența unei economii „cu două viteze”, în care dezvoltarea economică se concentrează în câteva centre urbane puternice, în timp ce multe regiuni rămân dependente de sectoare cu productivitate scăzută și salarii reduse. Potrivit analizelor economice, pragul de 1.000 de euro salariu mediu net a fost depășit doar în aproximativ 15 județe și în București, ceea ce arată că veniturile mai mari sunt concentrate în zonele cu investiții importante și cu o prezență mai mare a companiilor multinaționale.

Disparitățile regionale sunt influențate de mai mulți factori economici și structurali. În primul rând, investițiile în sectoare cu valoare adăugată mare, precum tehnologia informației, serviciile financiare sau industria automotive, sunt concentrate în marile orașe și în regiunile vestice și centrale ale țării. Aceste domenii oferă salarii semnificativ mai mari decât sectoarele tradiționale.

În al doilea rând, infrastructura și accesul la piețe externe influențează puternic dezvoltarea economică regională. Zonele cu conexiuni bune la rețelele de transport și la coridoarele comerciale europene atrag mai ușor investiții și creează locuri de muncă mai bine plătite.

Pe lângă diferențele teritoriale, există și disparități între sectoarele economice. Cele mai mari salarii din România se regăsesc în industrii precum tehnologia informației, extracția petrolului și gazelor sau sectorul financiar, unde câștigurile medii nete pot depăși 12.000 de lei. În schimb, în domenii precum hoteluri și restaurante sau industria textilă salariile pot coborî la aproximativ 3.000 – 3.400 de lei net.

În ultimii ani, salariile au crescut constant la nivel național, impulsionate de majorările salariului minim, inflație și deficitul de forță de muncă. De exemplu, salariul mediu net anual a ajuns la aproximativ 4.959 de lei în 2024, în creștere cu peste 500 de lei față de anul precedent.

Cu toate acestea, creșterea nu a redus semnificativ decalajele dintre regiuni. Specialiștii în economie atrag atenția că diferențele de dezvoltare economică vor continua să influențeze nivelul veniturilor și în anii următori.

Astfel, România rămâne o economie în care marile centre urbane și județele dezvoltate avansează mai rapid, în timp ce alte regiuni se confruntă cu venituri mai mici, oportunități limitate și o migrație constantă a forței de muncă către zonele mai prospere sau către alte state din Uniunea Europeană.