Antonio Andrușceac, presedinte ARC: „După ce ne-au confiscat paltonul în plină iarnă, acum ne dau înapoi un nasture și ne cer să le mulțumim pentru căldură”

Președintele Alianței România Competentă (ARC), Antonio Andrușceac, critică pachetul de măsuri economice aplicat de Guvern începând cu 7 aprilie 2026, susținând că intervențiile anunțate nu reprezintă o soluție reală pentru criza economică, ci doar o „corecție de imagine” după o perioadă de scumpiri accelerate.
Într-un context în care autoritățile au declarat oficial existența unei situații de criză pe piața țițeiului, Executivul a introdus mai multe măsuri menite să tempereze creșterea prețurilor la carburanți și să ofere un minim control asupra pieței.
Măsurile aplicate de la 7 aprilie
Potrivit datelor oficiale, principalele măsuri intrate în vigoare sunt:
- Reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, ceea ce înseamnă aproximativ 36 de bani cu tot cu TVA. Măsura este temporară și va fi aplicată până la 30 iunie 2026
- Limitarea modificărilor de preț la pompă, benzinăriile putând actualiza prețurile o singură dată pe zi
- Plafonarea adaosului comercial pentru benzină și motorină, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026, la nivelul mediei anuale din 2025, pentru toți operatorii economici din lanț (producători, importatori, distribuitori)
- Introducerea unei contribuții de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului și a produselor energetice obținute din prelucrarea țițeiului extras din România
Aceste intervenții oferă statului cadrul legal pentru a acționa direct asupra prețurilor și pentru a preveni creșteri accelerate, însă liderul ARC consideră că impactul lor este marginal.
„Marea Milostenie”: o critică acidă la adresa Guvernului
Antonio Andrușceac descrie pachetul de măsuri într-un registru extrem de critic, catalogându-l drept „Marea Milostenie”.
„Trăim un miracol economic marca Marcel Ciolacu: după ce prețurile la raft au decolat cu 59%, lăsând în urmă doar praf și portofele goale, iar benzina a ajuns produs de lux, Guvernul s-a îndurat. Cu o mină gravă de salvator al patriei, «Marcel de la Buzău» ne anunță marea victorie: o reducere de 11%.”
Liderul ARC susține că reducerea anunțată este insignifiantă în raport cu pierderile suferite de populație:
„După ce ne-au confiscat paltonul în plină iarnă, acum ne dau înapoi un nasture și ne cer să le mulțumim pentru căldură.”
Critici privind deficitul și împrumuturile
Andrușceac acuză Guvernul că a dus deficitul bugetar la un nivel periculos și că a îndatorat România fără rezultate concrete în economie.
„E umor negru în stare pură să vorbești despre «dreptate» când tu ai dus deficitul în prăpastie, împrumutând România cu viteza cu care se evaporă benzina din rezervor.”
În opinia sa, fondurile împrumutate nu se regăsesc în investiții vizibile:
„Miliardele alea de euro luate cu dobânzi de cămătar internațional s-au topit în neant – nu se văd în autostrăzi, nu se simt în spitale, nu se regăsesc în nimic palpabil. Probabil sunt stivuite sub formă de «vouchere» și promisiuni electorale.”
„Statul – principalul beneficiar al inflației”
Președintele ARC susține că statul profită direct de pe urma scumpirilor, prin creșterea încasărilor din TVA, în timp ce populația suportă costurile.
„Statul e cel mai mare profitor al inflației – încasează TVA gras la prețuri umflate și ne aruncă înapoi restul de la covrigi, botezându-l «protecție socială».”
Într-o comparație sugestivă, Andrușceac descrie situația economică astfel:
„E ca și cum un hoț ți-ar sparge casa, ți-ar goli frigiderul, ți-ar amaneta televizorul, iar la plecare ți-ar lăsa pe masă o gumă de mestecat «ca să nu zici că e băiat rău».”
Impact minim pentru populație
În final, liderul ARC ironizează efectele concrete ale reducerii accizei la motorină:
„Să curgă șampania – aia ieftină, de la ofertă – căci cu cei 30 de bani economisiți la litru, românul își permite acum să mai stea un minut la relanti, în timp ce se întreabă unde s-au dus, de fapt, banii din împrumuturile de miliarde.”
Declarațiile vin într-un moment tensionat pentru economia României, în care măsurile de intervenție ale Guvernului sunt privite de opoziție drept insuficiente, iar presiunea asupra nivelului de trai rămâne ridicată.



