DROGURILE, DOAR CU AMENDĂ? Viceprimarul Alexandru Săraru: „Nu ne putem juca cu viitorul copiilor noștri!”
Viceprimarul municipiului Ploiești critică inițiativa legislativă care propune transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție și cere o strategie antidrog bazată pe fermitate, prevenție și tratament. „Nu putem construi o societate sănătoasă dacă ajungem să transmitem ideea că drogurile sunt doar o abatere care se rezolvă cu o amendă.”
Există momente în care societatea trebuie să decidă dacă își stabilește prioritățile în funcție de calcule politice sau de responsabilitatea față de generațiile care vin. Într-o perioadă în care fenomenul drogurilor reprezintă o preocupare majoră pentru familii, școli și comunități, orice modificare legislativă în acest domeniu trebuie analizată cu maximă seriozitate. Nu este vorba despre o simplă dispută între politicieni, ci despre mesajul pe care statul român îl transmite tinerilor.
Viceprimarul municipiului Ploiești, Alexandru Săraru, atrage atenția asupra riscurilor pe care le poate genera diminuarea răspunderii legale pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu și consideră că lupta împotriva traficului și sprijinirea persoanelor dependente nu trebuie transformate în argumente pentru relaxarea politicii antidrog.
„Există momente în care trebuie să ne întrebăm nu doar ce este convenabil politic, ci și ce fel de societate vrem să construim pentru copiii noștri. Când discutăm despre droguri, nu discutăm despre o statistică, despre un dosar sau despre o amendă. Discutăm despre copii care pot ajunge dependenți, despre familii care se destramă și despre destine care pot fi distruse înainte ca un tânăr să aibă șansa de a-și construi propria viață”, susține Alexandru Săraru.
O inițiativă legislativă care schimbă fundamental abordarea
Dezbaterea a căpătat o nouă dimensiune după înregistrarea la Senat, la 5 octombrie 2026, a propunerii legislative B544/2026, inițiată de senatorii Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Victoria Stoiciu, senator neafiliat. Proiectul propune modificarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Potrivit textului inițiativei, cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu ar urma să constituie contravenție, sancționată cu amendă între 1.000 și 1.500 de lei. Pentru drogurile de mare risc, amenda propusă este între 1.500 și 3.000 de lei. Pentru anumite fapte privind introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor în vederea consumului propriu sunt prevăzute alte intervale de amendă. Proiectul păstrează sancțiuni penale pentru alte fapte, inclusiv pentru trafic, și introduce mecanisme de evaluare și îndrumare către servicii de asistență.
Așadar, nu vorbim despre legalizarea drogurilor în sensul punerii lor în circuitul legal. Vorbim însă despre o schimbare importantă: scoaterea unor fapte legate de consumul propriu din sfera infracțiunilor și trecerea lor în regimul contravențiilor.
Pentru Alexandru Săraru, tocmai această schimbare trebuie analizată dincolo de argumentele tehnice și de promisiunea unei administrări mai eficiente a resurselor instituțiilor.
„Ni se spune că dezincriminarea nu înseamnă legalizare. Juridic, distincția este reală. Dar societatea nu funcționează doar pe baza definițiilor dintr-un act normativ. Funcționează și prin semnale, prin repere și prin consecințele pe care oamenii le înțeleg din deciziile statului. Dacă mesajul care ajunge la un adolescent este că deținerea de droguri pentru consum propriu nu mai reprezintă o infracțiune, ci doar o contravenție sancționată cu o amendă, avem obligația să ne întrebăm dacă am evaluat suficient efectele acestei schimbări asupra prevenției”, afirmă viceprimarul.
Combaterea traficanților nu trebuie pusă în opoziție cu descurajarea consumului
Unul dintre argumentele invocate în dezbaterea privind politica antidrog este necesitatea concentrării resurselor judiciare și polițienești asupra marilor rețele de trafic, în timp ce persoanele dependente ar trebui îndrumate către tratament și asistență specializată.
Este un argument care merită analizat, însă nu justifică automat renunțarea la răspunderea penală pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu.
Traficanții trebuie identificați și trași la răspundere. Rețelele care recrutează tineri, distribuie substanțe interzise și profită de vulnerabilitatea persoanelor trebuie combătute fără compromisuri. În același timp, consumul trebuie prevenit, iar persoanele dependente trebuie să aibă acces la servicii medicale, psihologice și sociale.
Obiectivele expuse nu se exclud reciproc.
„Este fals să ni se prezinte alegerea ca și cum am avea doar două variante: fie combatem traficul, fie sancționăm deținerea pentru consum propriu. Statul trebuie să fie capabil să acționeze pe toate fronturile. Putem intensifica lupta împotriva marilor traficanți, putem finanța tratamentul dependenței și putem dezvolta programe de prevenție fără să transmitem că răspunderea pentru consumul de droguri trebuie diminuată. A trata dependența nu înseamnă a elimina responsabilitatea, după cum combaterea traficului nu exclude descurajarea consumului”, declară Alexandru Săraru.
În opinia sa, problema nu trebuie redusă la alegerea unei sancțiuni mai blânde sau mai aspre, ci trebuie analizată prin prisma efectelor concrete asupra comunității.
- Ce mecanisme de prevenție vor fi dezvoltate?
- Ce servicii vor fi disponibile pentru minori?
- Câte centre de tratament pot prelua persoanele care au nevoie de ajutor?
- Cum va fi măsurat impactul modificărilor legislative?
Acestea sunt întrebări la care societatea are dreptul să primească răspunsuri clare înainte de adoptarea unor schimbări cu efecte importante asupra politicii antidrog.
Copiii nu pot deveni victimele experimentelor legislative
Una dintre cele mai mari responsabilități ale statului este protejarea minorilor. În școli, în familii și în comunități, prevenirea consumului de droguri trebuie să înceapă înainte ca un copil să ajungă în contact cu substanțele interzise.
Educația, informarea corectă, sprijinul acordat părinților și identificarea timpurie a situațiilor de risc trebuie să facă parte dintr-o strategie coerentă. O campanie de prevenție nu poate înlocui intervenția instituțiilor, iar un discurs despre tratament nu este suficient dacă serviciile specializate sunt greu accesibile.
În acest context, viceprimarul Alexandru Săraru consideră că orice modificare a regimului sancționator trebuie însoțită de o evaluare serioasă a consecințelor asupra minorilor și de garanții concrete privind accesul la prevenție și tratament.
„Nu putem cere părinților să își protejeze copiii, profesorilor să lupte cu un fenomen tot mai complex și comunităților să suporte consecințele consumului, în timp ce statul transmite semnale insuficient explicate. Un copil trebuie să înțeleagă că drogurile nu reprezintă o soluție, o modă sau o experiență lipsită de riscuri. Are nevoie de educație, de sprijin și de repere ferme. Nu putem lăsa această responsabilitate exclusiv pe umerii familiei și ai școlii”, subliniază acesta.
Miza este cu atât mai mare cu cât dependența nu afectează doar persoana care consumă. Ea poate avea consecințe asupra sănătății, relațiilor familiale, parcursului educațional și capacității de integrare socială. De aceea, prevenția trebuie să fie o prioritate constantă, nu o temă readusă în atenția publică doar după apariția unor cazuri grave.
Dacă sistemul funcționează prost, soluția este reforma, nu simplificarea problemei
O politică publică eficientă trebuie să pornească de la realități și de la evaluarea rezultatelor. Dacă instituțiile consumă resurse importante fără să obțină efectele așteptate, prioritățile trebuie corectate. Dacă programele de prevenție sunt insuficient finanțate, trebuie alocate fonduri corespunzătoare. Dacă persoanele dependente nu au acces la tratament, serviciile trebuie dezvoltate.
Dar aceste deficiențe nu demonstrează, prin ele însele, că diminuarea sancțiunilor pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu este soluția optimă.
„Dacă resursele instituțiilor sunt folosite ineficient, să corectăm prioritățile. Dacă lipsesc programele de prevenție și tratament, să le finanțăm corespunzător. Dacă avem nevoie de o colaborare mai bună între poliție, școală, familie și serviciile medicale, să construim acest mecanism. Dar nu putem considera că simplificarea regimului sancționator rezolvă automat problemele unui sistem care nu funcționează suficient de bine. Soluția trebuie să fie o luptă mai eficientă împotriva drogurilor, nu o relaxare legislativă ale cărei consecințe nu sunt suficient clarificate”, afirmă Alexandru Săraru.
Înainte de adoptarea unei asemenea schimbări, este legitim să fie prezentate public obiectivele urmărite, datele care susțin soluția propusă, resursele necesare pentru aplicarea ei și indicatorii prin care va fi evaluată eficiența. O dezbatere responsabilă nu poate porni nici de la presupunerea că orice sancțiune mai blândă va încuraja inevitabil consumul, nici de la certitudinea că reducerea sancțiunilor va rezolva problemele sistemului antidrog. Ambele ipoteze trebuie examinate pe baza dovezilor.
Ceea ce nu poate fi negociat este obligația statului de a proteja sănătatea publică și generațiile tinere.
Responsabilitatea politică nu se măsoară doar în texte de lege
Dincolo de dezbaterea parlamentară, problema drogurilor este una care privește direct comunitățile locale. Familiile au nevoie de sprijin, școlile au nevoie de programe eficiente, iar autoritățile trebuie să colaboreze pentru prevenirea și identificarea timpurie a situațiilor de risc.
În calitate de ales local, Alexandru Săraru consideră că responsabilitatea față de comunitate presupune o poziție clară în apărarea interesului public. Nu este suficient ca instituțiile să reacționeze după ce un tânăr a ajuns dependent. Este nevoie de intervenție înainte ca situația să devină dramatică.
„Ca viceprimar al municipiului Ploiești, consider că avem o responsabilitate directă față de comunitate, față de familiile afectate și, mai ales, față de generațiile tinere. Nu putem trata fenomenul drogurilor ca pe o simplă problemă administrativă și nu putem accepta ca dezbaterea să se rezume la câți bani va plăti o persoană prinsă cu droguri. Trebuie să ne întrebăm cum împiedicăm un copil să ajungă în această situație, cum îi ajutăm familia și cum intervenim înainte ca dependența să îi distrugă viitorul”, declară viceprimarul.
Poziția sa nu exclude tratamentul și sprijinul pentru persoanele dependente. Dimpotrivă, presupune dezvoltarea unor servicii accesibile și eficiente, dar și păstrarea unui mesaj public ferm privind riscurile consumului și responsabilitatea individuală.
O societate responsabilă nu îi abandonează pe cei care au căzut în dependență. Îi sprijină să se recupereze, le oferă șansa reintegrării și îi ajută să își reconstruiască viața. În același timp, nu renunță la prevenție și nu minimalizează gravitatea fenomenului.
„Dependența trebuie tratată. Traficul trebuie combătut ferm. Prevenția trebuie să înceapă înainte ca un copil să ajungă victima drogurilor”
În final, Alexandru Săraru cere ca dezbaterea legislativă să fie purtată cu responsabilitate, fără soluții prezentate drept miraculoase și fără ignorarea efectelor pe care deciziile politice le pot avea asupra comunităților.
„România nu are nevoie de mesaje ambigue în lupta împotriva drogurilor. Are nevoie de o strategie coerentă, de instituții eficiente, de servicii de tratament și de o prevenție care să ajungă la fiecare copil. Nu putem pune în opoziție grija față de persoanele dependente și responsabilitatea față de societate. Le datorăm oamenilor ambele lucruri.
Nu cerem fermitate în locul compasiunii. Cerem fermitate împotriva traficului, compasiune și tratament pentru cei dependenți și prevenție reală pentru cei care încă pot fi protejați. Dar nu putem confunda sprijinul acordat unei persoane aflate în suferință cu diminuarea importanței pe care statul trebuie să o acorde descurajării consumului.
Copiii noștri au nevoie de educație, protecție și repere clare. Iar statul are obligația să le ofere toate acestea, nu să se mulțumească să constate consecințele după ce răul s-a produs”, afirmă viceprimarul municipiului Ploiești.
Mesajul său este unul fără echivoc: dependența trebuie tratată, traficul trebuie combătut ferm, iar prevenția trebuie să înceapă înainte ca un copil să ajungă victima drogurilor. Orice schimbare legislativă trebuie judecată în funcție de capacitatea sa reală de a proteja oamenii, nu doar de promisiunea unei administrări mai simple a dosarelor.
Într-o asemenea chestiune, miza nu este câștigul politic al unei tabere. Miza este viitorul unei generații.
